de Gabriel Badea
Ideea evaluarii de risc la securitate fizica a aparut in urma cu mai bine de 8 ani in Romania, ca o initiativa legala oarecum exotica, primita si privita cu suspiciune si generand indelungi framantari si dezbateri publice, inclusiv in mediile profesionale.
S-au spus si se mai spun multe despre evaluarea de risc si nu neaparat de bine.
Unii au spus ca e o gaselnita pentru a mai stoarce niste bani de la sectorul privat. Altii au vazut aceasta noua obligatie legala ca pe un aranjament facut cu dedicatie catre politistii pensionari.
La randul lor, evaluatorii de risc, despre care vocea publica de multe ori spune ca sunt beneficiarii reali ai acestui “aranjament”, au si ei nemultumirile lor. Preturile de pe piata, concurenta distructiva si neloiala, licitatiile “cu cantec” sau lipsa de consideratie a clientilor care nu le apreciaza munca la justa ei valoare.
Din pacate insa, aceste zbateri si dezbateri in legatura cu evaluarea de risc au foarte putin de-a face cu esenta si menirea acestei activitati care, fie ea impusa sau nu prin lege, a fost dintotdeauna parte a mecanismului general standard de asigurare a securitatii prin mijloace private. Mai mult decat atat, in acest mecanism al securitatii private, evaluarea riscurilor are de altfel, un rol crucial, in special in ceea ce priveste planificarea masurilor de reducerea riscurilor si amenintarilor la adresa securitatii vietii
Deci, de ani de zile se discuta mult prea mult pe teme neesentiale precum, cadrul legal, justificarea existentei si obligativitatii evaluarii, cine beneficiaza si cine nu, in schimb, se discuta foarte putin spre deloc despre cum si ce trebuie sa facem ca sa profesionalizam aceasta ramura a securitatii private, cum sa dezvoltam standardele profesionale sau sa generam altele noi, cum sa cream coduri de buna practica si de etica profesionala in domeniul evaluarii si analizei riscurilor.
Si mai rau este ca, la mai bine de 8 ani de la intrarea in vigoare a cadrului normativ, se pare ca atat comunitatea profesionala a evaluatorilor cat si ceilalti factori interesati (beneficiari, autoritate de reglementare) par sa nu constientizeze nici acum importanta reala, dincolo de obligatia legala, a unei evaluari de risc efectuate riguros si cu profesionalism, in ecuatia asigurarii si protejarii vietii si proprietatii.
Cel mai trist ar fi insa, sa se ajunga la situatia in care, justa apreciere si intelegere a rolului crucial al evaluarilor de risc sa vina abea dupa ce evenimente tragice se vor fi petrecut.
Iata un exemplu!
Manchester Arena – Concert Ariana Grande – 22 de morti!
Zilele trecute -17 iunie 2021 – a fost publicat, la Londra, raportul comisiei de ancheta publica, privind atentatul terorist de la concertul faimoasei cantarete Ariana Grande, care avut loc in Mai 2017 pe Manchester Arena, din Marea Britanie.
Ne aducem aminte ca, acum mai bine de patru ani, la terminarea acestui concert spectatorii prezenti in numar mare au fost “intampinati” la iesire de un terorist islamist sinucigas, care s-a auto-detonat ucigand 22 de persoane si ranind alte 800, unele dintre acestea ramanand cu sechele si dizabilitati grave, pentru tot restul vietii lor. Victimele, in majoritatea lor, au fost tineri, adolescenti si copii. Intre cei ucisi de explozia criminala s-a aflat si o fetita de numai 8 ani.
A fost unul dintre cele mai sangeroase si cinice atentate executate de militantii jihadisti in Europa Occidentala, in acea perioada.
Modul de Operare
Asa cum au stabilit institutiile britanice competente, autorul atentatului a fost un tanar de 22 de ani, de origine libiana, nascut si crescut in Marea Britanie. Dupa caderea regimului Gadaffi, acesta, impreuna cu familia sa, s-a repatriat in Libia, tatal sau participand activ la razboiul civil intre factiunile care isi disputa si acum conducerea statului nord-african. Aflat in Libia, tanarul a cazut sub influenta unei factiuni islamiste si s-a radicalizat, transformandu-se in scurt timp dintr-un tanar promitator, crescut si educat in spiritul educatiei Occidentale, intr-un terorist sinucigas, gata sa se sacrifice pentru cauza Islamismului extremist.
Patruns de ideile jihadiste, autorul atentatului, impreuna cu fratele sau, si sub pretextul ca vor sa-si reia studiile intrerupte, in 2017 s-au intors la Manchester, orasul lor natal. De fapt, intentia lor reala era ca, in numele Statului Islamic, sa comita un atentat terorist de mare impact pe teritoriul Marii Britanii.
Avand acces la materiale informative ale ISIS, si-au insusit foarte bine tehnica construirii bombelor artizanale si, odata ajunsi in Anglia, cei doi frati au inceput sa comande online materialele si substantele necesare construirii unui dispozitiv exploziv improvizat. Dupa ce au construit bomba au umplut-o cu cateva kilograme de suruburi si piulite pentru a-i spori efectul ucigator si au trecut la selectarea tintei. Concertul sustinut de faimoasa cantareata americana, care era de asteptat ca va concentra intr-un singur loc (si anume pe Manchester Arena) un numar foarte mare de persoane – tot atatea victime potentiale ale actului terrorist – si care avea o expunere mediatica enorma, a fost o tinta ideala din punctul lor de vedere.
Recunoasterea
Conform informatiilor din ancheta, dupa ce s-au hotarat asupra tintei, cei doi teroristi au inceput recunoasterea sistematica a obiectivului. Astfel, in scurt timp, au analizat organizarea dispozitivului de paza existent la Manchester Arena, limitele in care acesta opereaza, regulile si procedurile de acces, structura sistemului de supraveghere video, zonele si unghiurile acoperite de catre acesta.
Pentru ca si-au dat seama ca, datorita masurilor de control al accesului in incinta, nu va fi posibil sa patrunda cu dispozitivul exploziv la spectacol, au ales ca loc al atentatului o zona exterioara, respectiv unul dintre cele patru puncte de acces si defluire. Au decis sa detoneze bomba exact la acea iesire din Manchester Arena care ducea catre statia de metrou, gara si alte statii pentru mijloacele de transport in comun. Adica in acea zona unde au presupus, pe buna dreptate, ca va fi cel mai mare trafic de persoane la terminarea spectacolului. La fel, odata concertul incheiat se asteptau ca si masurile de securitate sa se relaxeze.
Aceste informatii, rezultate din activitati sistematice de recunoastere, i-au permis atentatorului sa-si calculeze si sa-si planifice foarte bine atacul. Astfel ca, in seara concertului, teroristul sinucigas, dupa ce a ajuns in punctul respectiv, s-a ascuns intr-o zona din apropierea respectivei iesiri, ramanand nederanjat de nimeni pana la terminarea concertului. Apoi a iesit si a detonat bomba ascunsa intr-un rucsac, chiar in mijlocul spectatorilor care paraseau in numar mare Arena.
Investigatia publica
Asa cum se asteptau si isi doreau teroristii, atentatul a creat un impact emotional extraordinar la nivelul opiniei publice britanice si, prin urmare, autoritatile s-au simtit obligate sa ia in consideratie mai multe masuri pentru prevenirea in viitor a unor astfel de acte. In acest context s-a ajuns la concluzia ca este necesara o cercetare mai aprofundata a cazului si nu doar din perspectiva legala.
Astfel, in 2019 a fost demarata o investigatie publica, la initiativa ministerului de interne britanic (Home Office). Aceasta s-a derulat in paralel cu urmarirea penala a cazului si a avut ca obiectiv identificarea cauzelor si circumstantelor care au facilitat si care au condus la aceasta atrocitate. Scopul final a fost ca, pe baza concluziilor raportului, sa se initieze masuri legale si sa se genereze bune practici pentru cresterea sigurantei evenimentelor cu participare publica numeroasa, vizate de atentate teroriste.
Securitate inefectiva – Evaluarea riscurilor deficitara
In esenta, raportul final al investigatiei publice, publicat pe 17 iunie 2021, scoate in evidenta grave lacune in ceea ce priveste masurile de securitate derulate pentru asigurarea securitatii concertului de pe Manchester Arena in seara respectiva.
De asemenea, raportul investigatiei subliniaza ca masurile de Securitate, inefective in prevenirea atentatului, au fost rezultatul modului deficitar in care au fost evaluate riscurile de securitate fizica ale acestui eveniment.
Foarte important, raportul spune ca atentatul ar fi putut fi prevenit sau consecintele sale ar fi fost mult mai mici daca procesul de evaluare a riscurilor la care era expus evenimentul ar fi fost unul serios si sistematic iar beneficiarii l-ar fi tratat cu responsabilitate, ar fi constientizat vulnerabilitatile existente si ar fi luat masurile necesare de remediere.
Manchester Arena: Infrastructura Publica Expusa la Risc Terorist
Manchester Arena este una dintre cele mai mari sali polivalente din Europa, cu o capacitate de 21.000 de locuri. A fost construita in anul 1995 si de atunci a fost folosita atat pentru evenimente sportive cat si cultural-artistice. A gazduit evenimente sportive cu ocazia Jocurilor Commonwealth-ului (2002) si a fost folosita ca sala de antrenament pentru echipele de baschet ale SUA si Angliei, in timpul Olimpiadei de la Londra (2012). De asemenea, tot aici au fost organizate importante gale de box profesionist la care au participat sportivi de renume, precum Mike Tyson si David Haye, campioni mondiali.
Nu in ultimul rand, pe Manchester Arena au concertat nume celebre, monștri sacri ai muzicii international, precum The Rolling Stones, U2, Madonna, Lady Gaga sau Luciano Pavarotti. In acest context, autoritatile britanice au clasificat arena ca infrastructura expusa pericolului terorist.
Evaluarea riscului general, cat si riscurile particulare evenimentelor desfasurate pe Manchester Arena, erau obligatorii din punct de vedere legal la data comiterii atentatului.
Manchester Arena – 4 (patru) Evaluari de Risc la Securitate Fizica
Atat operatorul arenei cat si firma de securitate contractata pentru paza arenei si asigurarea securitatii la evenimente si-au indeplinit obligatia legala de a evalua riscul de securitate la care este expus atat personalul propriu cat si si vizitatorii complexului, dar cam atat…
Evaluarea CTSA
Marea Britanie este un stat a carui expunere la riscul comiterii de acte teroriste pe teritoriul sau este mult mai ridicat decat in alte tari. Contribuie la aceasta situatie atat istoria cat si actuala sa pozitie internationala.
Preocuparea autoritatilor britanice in directia prevenirii unor astfel de acte se indreapta deopotriva atat catre sfera publica cat si catre cea privata.
Manchester Arena a beneficiat de acest suport guvernamental cu ajutorul caruia a realizat o prima evaluare de risc, anume dedicata amenintarii teroriste.
Aceasta insa, a fost de fapt o autoevaluare executata de operatorul arenei impreuna cu un specialist al Sistemului pentru Consiliere Antiterorista (CTSA) de pe langa guvernul britanic. Evaluarea CTSA s-a bazat pe o matrice tip grila, in care riscul terorist era evaluat pe baza unui punctaj. Informatiile referitoare la masurile de securitate existente au fost insa introduse si cuantificate de catre reprezentantii arenei, fara ca datele sa fie validate si verificate in teren nici de ei, nici de o terta parte, nici de catre expertul CTSA. Astfel, au fost introduse in evaluare date neverificate din care unele sau dovedit a fi nereale. De asemenea, evaluarea CTSA a luat in considerare doar perimetrul obiectivului, nu si zonele adiacente ale acestuia. Totodata, scenariile teroriste luate in calcul s-au referit strict la situatii de patrundere si executare a actului terorist in interiorul incintei. Scenariul comiterii unui atentat terorist asupra spectatorilor care parasesc arena la incheierea evenimentului fiind ignorat cu desavarsire.
In aceste conditii, precum si pe baza punctelor calculate cu ajutorul grilei mai sus mentionate, s-a concluzionat ca riscul unui atentat terorist este foarte scazut si mai ales ca, aranjamentele de securitate existente sunt suficiente si nu sunt necesare masuri in plus.
Manchester Arena – Analiza de Risc
Detinatorii Arenei au intocmit si o evaluare de risc generala, inainte de comiterea atentatului. In sectiunea dedicata amenintarilor teroriste, a fost luat in consideratie si scenariul unui atentat impotriva spectatorilor, in afara arenei, avandu-se in vedere traseul de defluire al spectatorilor catre gara si statiile mijloacelor de transport in comun. De asemenea, in acest document, riscul unui atac terorist a fost calificat ca fiind “foarte ridicat”. Si aceasta analiza a folosit tot o matrice clasica impact/probabilitate/timp. Dar spre deosebire de evaluarea CTSA, aceasta a luat totusi in calcul lipsa controlului asupra accesului in spatiul aferent iesirii din incinta, precum si faptul ca iesirea din arena era parte dintr-un nod de transport in comun, urban, interurban si international. In mod similar, s-a luat in calcul atractivitatea crescuta a arenei pentru un act de teroare, luandu-se in considerare si evenimentul din Mai 2017, respectiv faptul ca arena era operata de o firma americana iar evenimentul era sustinut de un artist american, stiut fiind ca interesele americane erau tinta predilecta a teroristilor islamisti.
Din pacate, reprezentantii firmei organizatoare nu au constientizat concluziile acestei evaluari din perspectiva luarii unor masuri de reducere a riscurilor. Pe de alta parte, nici raportul in sine, in afara de semnalarea vulnerabilitatilor si riscului crescut, nu propunea masuri concrete de reducere sau cresterea nivelului de securitate. In acest context, raportul a fost considerat doar o formalitate.
Manchester Arena – Planul De Urgenta si Contingenta
Operatorul arenei a mai efectuat si o a treia evaluare generala a riscului, care a fost inclusa intr-un plan de urgenta si contingenta. Aceasta evaluare a folosit tot o matrice clasica de tip impact/probabilitate.
Dar desi Manchester Arena, asa cum se stia deja, era inclusa pe lista obiectivelor cu risc ridicat de atac terorist, iar indicele national de risc terorist la acea data era la nivel ridicat “sever”, aceasta evaluare de risc inclusa in Planul de Urgenta mai sus mentionat, a dat o importanta scazuta acestor categorii de amenintari, considerandu-le ca “putin probabile”. Scorul mic, din perspectiva probabilitatii producerii evenimentului de securitate, a determinat o valoare generala scazuta a riscului terorist si prin urmare nu au fost recomandate masuri de securitate speciale. Ca si in cazul CTSA, nici aceasta evaluare nu a luat in consideratie posibilitatea unui atac terorist in zona imediat apropiata arenei.
Concert Ariana Grande – Evaluarea Expunerii la Riscuri a Evenimentului
Un al patrulea raport a fost intocmit in urma unei evaluari de risc dedicate in mod specific evenimentului artistic din mai 2017. A fost insa o evaluare formala, facuta “din birou” in baza unui formular tip grila, asa cum au recunoscut in timpul investigatiei reprezentantii firmei care opereaza Arena. De data aceasta, riscul terorist este ignorat cu desavarsire. Dar cel mai grav a fost ca, in acelasi timp, acest ultim raport intocmit de reprezentantii Arenei a stat la baza constituirii dispozitivului de paza si ordine dedicat evenimentului Ariana Grande.
Manchester Arena – Firma de Securitate
Evaluarea de risc facuta de Firma de Securitate
Firma de securitate care asigura securitatea arenei, in general, si a evenimentului, in special, si-a facut si ea propria evaluare de risc. Aceasta a fost efectuata cu 4 luni inainte de atentat si a luat in considerare inclusiv riscul terorist. Insa, ca si in cazul evaluarii de risc intocmita de catre operatorul arenei cu ocazia evenimentului, si acest exercitiu a fost unul formal, respectiv pentru a se conforma unei obligatii legale. Chiar daca a evidentiat riscul, nici firma de securitate nu a dat importanta cuvenita amenintarii teroriste, ignorand inclusiv indicele national de risc terorist, care la data intocmirii evaluarii era stabilit la un nivel ridicat, si anume “sever”. Chestionati in timpul investigatiei publice, reprezentantii firmei de paza au sustinut ca de vina pentru calificarea incorecta a riscului terorist, care in evaluarea lor a fost considerat ca fiind “redus”, ar fi o greseala de redactare a raportului. In orice caz, asa cum s-a dovedit, masurile de securitate s-au dovedit inadecvate riscului.
Ce n-au vazut Evaluatorii si au vazut Teroristii!
Vulnerabilitati ale Sistemului de Supraveghere Video
Asa cum s-a stabilit in ancheta, autorul atentatului a facut multiple recunoasteri la locul faptei. A studiat sistemul de televiziune cu circuit inchis si a descoperit unghiurile moarte, respectiv zone nesupravegheate in imediata apropiere a iesirii din Arena. Aceasta informatie i-a fost de folos cu prisosinta in pregatirea atentatului. El a venit cu circa 40 de minute inainte de terminarea spectacolului. Desi avea asupra lui un rucsac voluminous, care atragea atentia, si in care disimulase dispozitivul exploziv, profitand de unghiurile moarte ale camerelor de supraveghere a stat neobservat si nedectat pana la momentul atacului.
Organizarea deficitara a Dispozitivului de Paza
Teroristii au observat in cadrul recunoasterilor, ca zona de defluire este asigurata cu un singur agent de paza, a carui misiune principala era sa previna accesul neautorizat in Arena si sa se asigure ca spectatorii pot circula liber. Este posibil ca teroristii sa-si facut si o impresie asupra capabilitatii agentilor respectivi, atunci cand au sesizat ca firma de securitate incadreaza acel post cu angajati foarte tineri si aparent neexperimentati.
In orice caz, agentul de serviciu la momentul concertului, si respectiv al atentatului, era intr-adevar un tanar de 18 ani, cu foarte putina experienta in securitatea privata. Supervizorul lui avea tot 18 ani. Desi l-a observat la un moment dat pe terorist circuland in zona postului sau, nu a considerat ca acesta ar prezenta o amenintare. Ironia face ca agentului i-au atras atentia pantofii sport “de firma” ai teroristului si nu ditamai rucsacul pe care acesta il purta in spate. Agentul de paza nu a reactionat nici cand unii dintre parintii care venisera sa-si astepte copii la iesirea de la spectacol i-au atras atentia asupra individului suspect. In cursul investigatiei, acesta a declarat ca nu a putut raporta situatia in timp real, deoarece nu a fost dotat cu mijloace de comunicatie si nu l-a abordat in mod direct pe suspect direct ca sa nu se interpreteze ca fiind un gest rasist din partea sa. Investigatia a mai relevat faptul ca agentii de securitate nu au fost instruiti in mod adecvat in ceea ce priveste recunoasterea pericolului si a vectorilor unor amenintari teroriste.
De asemenea, firma de securitate nu avea un protocol/procedura pentru transmiterea si verificarea suspiciunilor de natura terorista catre politie.
Evaluarea de Risc – Cauza si Efect
Raportul investigatiei a concluzionat ca daca sistemul de supraveghere video ar fi fost corect configurat, teroristul ar fi fost observat cand se ascundea in zona imediat apropiata iesirii, inainte de declansarea atacului. La fel s-ar fi intamplat si daca in loc de un singur agent de paza incompetent, perimetrul acoperit agenti de paza sau patrule si ar fi fost extins la toata zona de asteptare si defluire adiacenta arenei, iar agentii respectivi ar fi fost instruiti sa recunoasca situatii suspecte si elemente exterioare caracteristice vectorilor amenintarilor teroriste.
In plus, asigurarea comunicarii in interiorul dispozitivului de paza si mai cu seama cu politia sau alte organe competete, atat din punct de vedere al infrastructurii de comunicatii dar si al protocoalelor de comunicare, toate acestea ar fi putut zadarnici actul terorist si ar fi salvat viata a 22 de fiinte nevinovate si ar fi scutit de suferinte alte 800.
Deci cu toate ca s-au facut nu mai putin de 5 evaluari de risc inainte de atentat, nici una nu a depistat aceste vulnerabilitati grave in sistemul de securitate al arenei.
Astfel ca raportul investigatiei publice dedicate atentatului constata pe buna dreptate ca evaluarile de risc, facute intr-o maniera formala si superficiala, coroborat cu atitudinea iresponsabila a operatorilor arenei, au fost principalele circumstante care au permis comiterea cu succes a acestui act de teroare odios.
Invatam si noi ceva?!
Din fericire, spre deosebire de Marea Britanie si alte tari occidentale, pericolul terorist in Romania pare sa nu fie unul iminent si acut.
Insa, pericolul real in cazul nostru mai degraba este sa nu ajungem cumva sa credem ca ce s-a intamplat la Manchester Arena, “nu ni se poate intampla tocmai noua”.
Cazul Manchester Arena, prin dramatismul sau dar si prin abordarea sistematica a analizei cauzelor, adoptata de autoritatile britanice (dincolo de vanatoarea de vinovati, asa cum e obiceiul in Romania) a scos la iveala atitudini si mentalitati neprofesioniste, iresponsabile vis-a-vis de riscurile de securitate si de tartare a lor, pe care le regasim cu prisosinta si la noi.
In primul rand, ca si in cazul prezentat, de foarte multe ori (as zice de cele mai multe ori) destul de putini (evaluatori si beneficiari deopotriva) sunt cei care inteleg ca evaluarea de risc la securitate fizica trebuie sa fie un document de lucru permanent si nu doar o formalitate legala, bifata si apoi uitata intr-un sertar.
Apoi, si la noi am intalnit nu multi evaluatori care realizeaza ca munca lor nu trebuie sa se opreasca si sa se margineasca doar la a constata existenta sau inexistenta unor masuri de securitate si completarea unei grile.
De asemenea, abunda si la noi evaluarile facute din “din birou” bazate doar pe informatiile transmise de beneficiar, pe care evaluatorii nu “se deranjeaza” sa le verifice si in teren.
Dragi colegi, asa cum am vazut in cazul din Anglia, nu e suficient sa bifezi pe grila existenta unui sistem de supraveghere video. Nu e suficient si nici profesional sa te limitezi la a constata ca obiectivul evaluat e prevazut cu personal de paza. Trebuie vazut si daca aceste masuri isi fac cu adevarat treaba, ca isi indeplinesc functiile in mod constant si continuu.
Daca noi nu facem aceste verificari, sigur infractorii si teroristii le vor face!
Daca nu ducem lucrurile pana la capat de o maniera profesionista, grila completata cu “maimuta zambitoare” nu are absolut nici o valoare reala!
Ba, mai rau, raportul evaluarii de risc facut in aceste conditii neprofesioniste ajunge de fapt sa legitimeze lipsa de responsabilitate si preocupare pentru imbunatatirea continua a securitatii obiectivelor, asa cum in mod natural o cere dinamica amenintarilor de securitate in continua schimbare. Iar asta, asa cum s-a vazut in cazul Manchester, este o reteta a dezastrului!
Evaluarea de risc trebuie sa iasa din paradigma “bifarii” obligatiei legale!
Deci, daca vrem sa fim tratati ca profesionisti, trebuie sa ne purtam ca niste profesionisti!
Daca vrem sa se schimbe ceva, daca vrem ca munca evaluatorilor de risc sa fie intr-adevar valorizata asa cum ar merita, evaluarea de risc trebuie sa iasa din paradigma limitativa a indeplinirii unei obligatii legale.
Ca reprezentant al comunitatii profesionale a securitatii private, am fost inca de la inceputuri un sustinator la evaluarii de risc. Desi am fost constient de multele neajunsuri (formalism, incompetenta, fabrici de diplome etc.) care a marcat si marcheaza aceasta activitate, am sustinut si aparat institutia evaluarii de risc la securitate fizica in fata tuturor criticilor si demersurilor oficiale si neoficiale de desfiintare a ei sau de reducere la o dimensiune nesemnificativa. Si nu au fost putine aceste incercari…
Am facut asta pentru ca am credinta ca, mai devreme sau mai tarziu, evaluarea de risc va deveni ceea ce trebuie sa fie: o masura de bun simt, aplicata responsabil pentru salvarea vietii si proprietatii, iar evaluatorii niste profesionisti respectati.
Ziua Securitatii Private – OSPA Romania – Etalonul Profesionalismului in Evaluarea de Risc
Dar nu ma bazez numai pe credinta si speranta. Din 2016, la initiativa mea, Federatia Serviciilor de Securitate premiaza in fiecare an pe cel mai bun evaluator de risc din Romania. Unul din obiectivele programului OSPA este exact acesta: stimularea performantei profesionale la nivel de excelenta, adica dincolo de asteptarile obisnuite.
Deci, Trofeul OSPA este acordat cu dedicatie acelor evaluatori care inteleg ca performanta profesionala exceptionala inseamna responsabilitate, munca, pasiune si, mai ales, depasirea limitarilor de gandire si rutinelor pe care ni le impunem singuri, uneori din comoditate si delasare.
Dar cu o floare nu se face primavara. Breasla evaluatorilor, Asociatia profesionala din acest domeniu trebuie sa considere OSPA ca un punct de plecare, ca un stimulent pentru imbunatatirea continua a standardelor de calitate si etica profesionala.
De fapt, nu cei care s-au manifestat si se manifesta impotriva, evaluarilor de risc, ci tocmai formalismul, superficialitatea, incompetenta, lipsa de responsabilitate sunt cei mai mari dusmani ai profesiei de evaluator de risc! Si toate acestea atitudini sunt cele care duc de fapt la compromiterea iremediabila a imaginii breslei si ocupatiei de evaluator si la subminarea afacerilor oneste din acest domeniu.
Din pacate, cazul Manchester Arena prezentat a aratat cu prisosinta inca odata, daca mai era nevoie ca lipsa de profesionism si seriozitate in activitatile de securitate privata in general si in special in evaluarea riscului uneori insemna moarte!
Domnul Gabriel Badea este un cunoscut specialist in securitate, om de afaceri și figură proeminentă a comunității profesionale si al miscarii patronale. În prezent, este președinte al Federației Serviciilor de Securitate, organizație “umbrelă” a asociațiilor patronale ale industriei securitatii private, din România. Totodata, ocupa pozitia de Prim Vice-Presedinte al Confederatiei Patronatelor din Industrie, Constructii Agricultura si Servicii (CONPIROM) si reprezinta aceasta organizatie in Comitetul pentru Dialog Social al Ministerului Afacerilor Interne si in cadrul Consiliului Economic si Social, organ consultativ al Guvernului si Parlamentului Romaniei. Domnul Badea este implicat în activitatea Confederației Europene a Serviciilor de Securitate (CoESS), fiind membru activ al mai multor comitete de lucru ale acestei organizatii internationale, unde reprezinta Romania. Dl. Badea a absolvit un master in domeniul managementului riscului si securitatii (MSc) la Universitatea din Leicester si un master in domeniul administrarii afecerilor (MBA) la Open University, ambele, institutii de invatamant din Marea Britanie. In recunoasterea meritelor sale academice si profesionale, dl. Badea a primit titlul de Fellow al Institutului de Securitate (The Security Institute) din Londra.
Referinte:
https://ao-arena.com/about-us/
https://manchesterarenainquiry.org.uk/report-volume-one/#2