Ieri si azi (20-21 Octombrie 2022) am fost la Comisia Europeană la întâlnirea grupului de lucru pentru strategii naționale în domeniul dezvoltării competențelor și educația continuă a adulților.
Din anul 2016, Comisia Europeană a publicat Agenda Europeană a Competențelor un document programatic menit, în esență să contribuie la consolidarea sustenabilității și competitivității economiilor Europene.
Demersul este justificat mai ales acum, în condițiile unei volatilități extreme a mediul politic, economic și social la nivel european și global. În acest context, statele membre trebuie să-și facă propria strategie și să implementeze măsuri active pentru recalificare (re-skilling) si dezvoltarea competentelor (up-skilling) astfel încât bazinul de competențe și calificări disponibil la nivel național si european să fie cât mai strâns corelat cu cerințele pieței muncii dar și cu evoluțiile în plan economic, tehnologic.
Oricum dinamica globală, inevitabil ar fi produs și va produce schimbări în piața muncii, chiar și absența unor factori majori perturbatori. De exemplu, pe fondul trendurilor digitalizării și trecerii la o economie verde se întrevede o inerentă diminuare a ponderii unor ocupații în sectoare intens consumatoare de forță de muncă sau chiar dispariția altora. De asemenea, vor apare noi meserii care ar putea sa presupună noi competențe și calificări și pe care angajații de azi nu le au. Impactul economic și mai ales cel social, în aceste circumstanțe poate fi enorm. Reducerea cererii în anumite sectoare ar putea duce la închiderea agenților economici, la desființare de locurilor de muncă, șomaj și instabilitate socială. Pe de altă parte, inițiative economice, investiții în sectoare noi inovative ar putea să eșueze din cauza lipsei unei resurse umane adecvat calificate și competente.
Nu în ultimul rând, chiar în acest moment, la nivelul tuturor țărilor membre UE se resimte o acută criză de forță de muncă mai ales în contextul post Covid 19. Concomitent însă, există resurse importante neutilizate, în special persoane din categorii defavorizate care nu au acces pe piața muncii, tocmai pentru că educația lor, nivelul precar al competențelor generale nu sunt compatibile cu ofertele de locuri de muncă disponibile.
De aici nevoia pentru o strategie respectiv, un sistem coerent si consistent la nivel național, pentru educația continuă a adulților (life-long learning) astfel încât oamenii să nu devină victime pasive ale schimbărilor economice și de pe piața muncii. De asemenea, o forță de muncă bine pregătită și în același timp adaptabilă crește reziliența companiilor, agenților economici iar economiile statelor membre UE, prin urmare vor deveni mai robuste și mai competitive.
În România, Ministerul Muncii a fost desemnat prin lege să coordoneze elaborarea strategiei naționale în domeniul competențelor educației continue a adulților. În continuare s-a creat un grup interministerial de lucru și un Grup Național de Coordonare adică un organism consultativ care reunește pe factorii interesați în domeniul educației si calificării adulților respectiv, patronate, sindicate, reprezentanți ai furnizorilor de formare profesională și alții. Printre cele mai interesante obiective pe care și le propune strategia românească, trebuie menționată intenția de a crea un mecanism de consultare permanent cu partenerii sociali (patronatele și sindicatele) pentru identificarea proactiva a nevoilor în domeniul competențelor si calificărilor. Poate așa vom reuși să nu mai avem programe de calificare finanțate de Uniunea Europeană, la care nu se prezintă nimeni!
Alt obiectiv important este creșterea procentului adulților participanți în forme de instruire, învățare la 12% până în anul 2027. Față de 1,9% cât este în prezent! Țelul este foarte ambițios, dar este incredibil cât de puțini adulți sunt acum preocupați de dezvoltare personală și profesională în România. Deci orice progres în această direcție trebuie apreciat. Totodată, creșterea importanței formelor de educație informală este și ea o preocupare demnă de luat aminte și de urmărit transpunerea în practică. Nu în ultimul rând, strategia își propune ca surse de finanțare, bugetul de stat, respectiv fondul pentru șomaj dar și Fondul Social European. Deci vor veni bani și de la Uniunea Europeană.
Să sperăm că implementarea strategiei, care ar trebui să înceapă anul viitor, nu va fi doar un exercițiu de „bifarea căsuțelor” în buna tradiție românească a „formelor fără fond”, ci chiar va aduce o schimbare în bine în programele de calificare și dezvoltare a competențelor în România.
Spre deosebire de țara noastră, unde strategia este „work in progress”, multe dintre țările ai căror reprezentanți au participat la întâlnire au deja strategiile naționale gata și au trecut la implementare. Astfel, pe parcursul întâlnirii au fost împărtășite experiențe și bune practici de un real folos atât în ceea ce privește elaborarea cât și implemntarea. Toate acestea urmând să se transforme într-un set de Recomandări ale Comisiei Europene. Foarte interesantă a fost strategia prezentată de Slovenia, unde a fost implicat direct sectorul corporatist, fapt ce a contribuit substanțial la succesul impemntării. Similar, strategia implementată în Cipru, unde nivelul de detaliu al fiecărei politici a asigurat nu numai o implementare efectivă, dar a pus la punct instrumentele necesare pentru evaluarea cu acuratețe a progresului si rezultatelor. Nu mai puțin interesantă a fost si strategia implementată în Polonia, care are ca note distincte, cooperarea pe orizontală între autoritățile locale din diverse regiuni ale țării și programele de reconversie și integrare profesională în economia civilă, pentru militarii care trec în rezervă.
O provocare comună a tuturor strategiilor prezentate a fost gasirea celei mai potrivite metode de convingere a adulților să reintre în procesul de învățare și identificarea celor mai potrivite metode educație pentru această categorie.
Proiectul european privind strategia pentru dezvoltarea competențelor si educația adulților este în coordonarea Comisiei Europene – directoratul DG REFORM al cărui șef adjunct este doamna Cireșica Feyer (din România) și care a avut o prezența si o prestație excelentă în cadrul seminarului.
În final, trebuie menționată atmosfera extraordinară în care s-a desfășurat întâlnirea. A fost o reală încantare maniera în care oameni din toate colțurile Europei, veniți din medii diferite, din structuri guvernamentale sau reprezentanți ai patronatelor, sindicatelor, pe parcursul a două zile au lucrat împreună, au discutat, au făcut schimb de impresii și chiar și-au împărtășit din experiențele personale la o cafea și un sandwich, în pauzele de masă. Spiritul de conlucrare, colegialitatea, spiritul apartenenței comune la spațiul și cultura europeană, în esența lor adevărată!
Bruxelles, 21 Octombrie 2022
GaB