Tehnologizare și digitalizare în Securitatea Privată
De ceva timp asistăm la un trend, pe care mulți dintre noi îl vedem oarecum într-o lumină pozitivă, în ton cu procesul de modernizare și digitalizare accelerată pe care îl trăim la scara întregii societății. Este vorba despre introducerea pe scară largă a tehnologiei, a sistemelor digitale și mai nou a inteligenței artificiale, în furnizarea de servicii de securitate privată. Astfel că, acolo unde acum 20 de ani vedeam un portar controlând legitimațiile angajaților azi vedem uși automate controlate de un sistem electronic de control acces, eventual, inclusiv cu recunoaștere facială. Perimetrele în care altădată agenții de pază patrulau sau supravegheau zona din faimoasele foișoare, azi sunt asigurate cu sisteme de detecție, dublate cu sisteme inteligente de camere video. Iar patrulările se fac acum virtual sau chiar cu roboți de pază și drone.
Deci, în aceste zile, masiv tehnologizată și digitalizată, securitatea a devenit, probabil mai eficientă în ceea ce privește protecția patrimoniului. Dar în același timp, emblematicul agent de pază este din ce în ce mai rar de văzut „în peisaj” pentru că, tehnologia i-a preluat mare parte din funcții.
Și a venit lebăda neagră…
Pe 28 aprilie 2025, la ora 12:33, o pană de curent a lăsat fără energie electrică aproape toată Spania continentală (precum și Portugalia și zone din Franța). Semafoarele au devenit nefuncționale, trenurile s-au oprit, avioanele au rămas la sol, oameni blocați în metrou, în lifturi… Peste 50 de milioane de persoane au fost afectate, cu perturbări majore în telecomunicații și transporturi. Atacuri de panică…disperare…
Rețelele de comunicații GSM s-au întrerupt, la fel și Internetul… și evident toate serviciile bazate pe aceste tehnologii. Telefoanele mobile „smart” (atât de indispensabile) s-au transformat brusc în niște bucăți de metal și plastic fără nici o utilitate! La fel, tehnologia de securitate a devenit și ea total sau parțial nefuncțională.
Sistemele de supraveghere video nu au mai putut fi monitorizate de la distanță, nici sistemele de detecție perimetrală și antiefracție. Apoi pe măsură ce sursele alternative de energie și-au atins limitele, tehnologia de securitate a încetat treptat să-și mai îndeplinească menirea.
Când s-a stins lumina, securitatea privată a rămas pe poziții!
În acest moment, presiunea pe sectorul securității private spaniol a crescut la un nivel fără precedent. Firmele de securitate privată au trebuit să gestioneze rapid pierderea totală sau parțială a suportului tehnologic, dar mai ales au trebuit să facă față multitudinii de solicitări de personal suplimentar.
În același timp, au trebuit să răspundă și cererilor de sprijin din partea autorităților spaniole, care au declarat stare de urgență și au mobilizat toate resursele disponibile pentru asigurarea ordinii publice și a siguranței, inclusiv sectorul securității private.
Cu alte cuvinte, în foarte scurt timp, a trebuit să se treacă de la controlul electronic al accesului, la cel fizic. Apoi, supravegherea video inteligentă, a fost înlocuită de clasicele patrule. Echipajele de intervenție, care nu mai aveau la ce alarme să mai răspundă sau transformat în patrule și posturi de pază fixe la obiectivele de risc major. De asemenea, în absența telefoanelor mobile a fost reactivată comunicarea radio cu stații fixe și portabile (cei care dispuneau de această tehnologie „perimată”). Agenți de securitate din schimburile libere au fost chemați de acasă. În tot acest timp a existat temerea că această catastrofică pană de curent va genera tulburări sociale și un val uriaș de infracționalitate.
Alături de poliție, garda civilă și serviciile de urgență, sectorul de securitate privată a avut un rol esențial în menținerea ordinii și a siguranței în infrastructuri critice și în comunități.
Mai ales în orașele mari, precum Madrid, întreruperea electricității a ridicat temeri privind posibile jafuri sau dezordine. Multe magazine au rămas fără sisteme de alarmă și închidere automată. Comercianții au fost nevoiți să supravegheze direct și personal spațiile (unii dintre proprietari au dormit în magazine) pentru că pur și simplu companiile de securitate nu au făcut față cererilor masive de agenți de pază suplimentari.
De asemenea, în presa spaniolă s-a vorbit foarte mult de contribuția crucială a sectorului securității private în spitale. Agenții de securitate privată au avut un rol esențial gestionarea accesului, menținerea ordinii și asigurarea comunicării cu publicul. De exemplu, în spitale din Sevilla, agenții de pază au informat pacienții despre suspendarea consultațiilor, au direcționat accesul către urgențe și au ajutat la menținerea calmului, în timp ce unitățile medicale operau pe generatoare de rezervă.
În centrele de date, unde continuitatea operațională este vitală, operatorii au activat baterii/acumulatori și generatoare, dar personalul de securitate a asigurat protejarea fizică a echipamentelor, a controlat accesul manual (în lipsa sistemelor automate) și a efectuat patrulări suplimentare. Asociația Spain DC a evidențiat colaborarea eficientă dintre operatori și firmele de mentenanță și securitate, ceea ce a permis menținerea operațiunilor fără incidente.
Pază suplimentară a fost cerută și la stațiile de alimentare cu combustibil dar și la bănci, respectiv la acele ATM-uri care au rămas în funcțiune, unde se formaseră cozi imense, în condițiile crizei de numerar generată de căderea sistemului de plăți electronice.
Cu sistemele digitale de plată indisponibile, se mai puteau face doar plăți cash. Companiile private de transport valori au avut un rol crucial, asigurând numerarul pentru continuitatea tranzacțiilor de bază.
Pana de curent a afectat grav rețelele de metrou și tren, necesitând evacuarea a mii de pasageri. În stațiile mari din Madrid, precum Atocha și Chamartín, agenții de securitate au coordonat evacuarea și au împiedicat accesul suplimentar, contribuind la menținerea siguranței.
În Barcelona și alte orașe, agenții de pază din transportul public au colaborat cu poliția și serviciile de urgență pentru evacuarea în siguranță a călătorilor. În clădiri de birouri și centre comerciale, agenții de securitate au intervenit ca primii respondenți, sprijinind evacuarea, identificarea lifturilor blocate și comunicarea cu echipele de intervenție.
Concluzii: Recunoaștere și Lecții învățate
- Criza generată de pana de curent din 28 aprilie 2025, în Spania a demonstrat că securitatea privată este un pilon de reziliență în situații de urgență. Agenții de securitate au contribuit esențial la:
- menținerea ordinii în spații critice și publice,
- protejarea bunurilor și populației,
- sprijinirea autorităților în evacuări și intervenții,
- facilitarea accesului la informații și la resurse de bază (numerar, combustibil),
- restabilirea rapidă a funcționalității în infrastructurile strategice.
În urma acestei experiențe, autoritățile spaniole au accentuat importanța colaborării dintre sectorul public și companiile de securitate privată, iar recunoașterea legală a rolului acestora a fost consolidată prin reglementări noi privind protecția infrastructurilor critice.
2. Securitatea, mai ales în aceste vremuri, nu poate și nu trebuie să se bazeze exclusiv pe tehnologie.
Cum arătam, înlocuirea agentului de pază cu tehnica de securitate tendide să devină un scop în sine, care nu mai are legătură cu obiectivul fundamental al securității respectiv, acela de a asigura protecție si continuitate.
De altfel foarte mulți producători, distribuitori sau integratori de sisteme tehnice de securitate (în goana după cote de piață și profit, cu orice preț) și-au adaptat mesajul de marketing la această nouă paradigmă: înlocuirea totală a agenților de securitate cu tehnologie pentru că, tehnica nu doarme, nu consumă alcool și nu părăsește postul și mai ales nu cere mărire de salariu, nu-i așa?!
Experiența acestei catastrofice pene de curent din Spania, ne-a confirmat, dacă mai era nevoie că, în privința operațiunilor de securitate, factorul uman, în pofida slăbiciunilor inerente este de neînlocuit. Tehnica de securitate este dependentă de alimentarea cu energie si transmisia de date, iar în lipsa acestor elemente esențiale, pur și simplu nu poate funcționa.
Într-un scenariu de criză majoră în furnizarea cu energie electrică, agentul de securitate este singurul element de dispozitiv care rămâne operațional. În astfel de condiții, capacitatea sa de intervenție poate face diferența între ordine și haos!
În consecință, se poate spune că tendința și chiar presiunea de a reduce până la eliminare agenții de pază din ecuația securității și înlocuirea lor cu tehnologie este profund greșită și după cum s-a văzut poate avea consecințe dramatice!
3. Cauzele care au dus la această masivă pană de curent din Spania țin de o complexitate de factori și încă nu sunt pe deplin elucidate.
Un lucru însă este cert : Black-out-uri, respectiv, colapsul infrastructurii de furnizare a energiei electrice, la scară mai mică sau mai mare vor mai avea loc și se pot petrece în orice țară din lume, inclusiv în România. Astfel că, planurile de continuitate și de contingență în situații de urgență trebuie să fie actualizate, în cel mai scurt timp posibil, ținând cont de concluziile crizei spaniole din aprilie 2025. Cel puțin în ceea ce privește asigurarea rezilienței operațiunilor de securitate privată, în astfel de situații de urgență, trebuie avute în vedere cel puțin câteva principii, bune practici și recomandări:
- Asigurarea obiectivelor cu surse alternative (back-up) de generarea energiei electrice, în special grupuri electrogene sau baterii/acumulatori, și sisteme UPS care sa poată menține în funcțiune echipamente critice din obiective dar și sistemele tehnice de securitate. Verificarea funcționarii acestor surse alternative trebuie să se facă sistematic și regulat. Menținerea lor în stare de funcționare, asigurarea cu rezerve de combustibil (în cazul generatoarelor) sunt cruciale.
- Menținerea unor canale de comunicare de back-up pe unde radio. Constituirea unui stoc de baterii/acumulatori de rezervă pentru sistemele de comunicare radio și mijloacele de iluminat individuale (lanterne).
- Stabilirea unor căi alternative de comunicare (inclusiv prin curieri) cu responsabilii de securitate/reprezentanții beneficiarilor.
- Patrularea obiectivelor cu agenți de securitate trebuie menținută chiar și în obiectivele echipate cu sisteme tehnice de detecție perimetrală și supraveghere video. Trebuie elaborate, itinerarii și grafice de patrulare speciale, pentru situații de criză. Agenții trebuie instruiți să înregistreze manual (în scris) incidente sau situații speciale depistate în cursul patrulărilor.
- Elaborarea și exersare de proceduri și protocoale pentru trecerea la controlul fizic al accesului în situațiile în care sistemele de control electronic al accesului devin inutilizabile.
- Menținerea unei rezerve de dispozitive mecanice de încuiere securizare (lacăte, sigilii, lanțuri, cabluri, etc.) pentru proteja unor incinte sau în caz de nefuncționarea a sistemelor de închidere acționate electric.
- Instituirea unui jurnal fizic al operațiunilor de securitate, în care se vor consemna (scris) și documenta toate operațiunile de securitate derulate în timpul situației de criză.
- Pentru evitarea zvonisticii respectiv prevenirea instaurării panicii se recomandă stabilirea unui punct de informare și întâlnire (vizibil, ușor de accesat) de unde se vor comunica informații despre situații și măsuri dispuse de conducere către angajați, colaboratori, clienți.
- În timpul situației de urgență sunt de evitat deplasările inutile în zone neesențiale ale obiectivelor.
- La reluarea alimentării cu energie, se va verifica funcționarea corectă în parametrii a tuturor sistemelor tehnice de securitate.
4. Recunoscând potențialul disruptiv al unor evenimente și situații de urgență, tot mai frecvente înaceste vremuri și mai ales impactul profund negativ asupra populației, la nivelul Uniunii Europene a fost adoptată Directiva pentru Reziliența Entităților Critice care are ca scop, exact creșterea rezilienței și asigurarea continuității funcțiunilor și furnizării serviciilor vitale pentru societate respectiv pentru toți cetățenii. În baza acestui act normativ, la nivelul statelor membre se vor identifica entități care funcționează în sectoare esențiale, precum energie, transporturi, sector bancar, piețe financiare, sănătate, apă potabilă, ape reziduale, infrastructură digitală, administrație publică, spațiu și industria alimentară. Aceste entități vor trebui să-și evalueze riscurile nu doar în ceea ce privește securitatea fizică ci și din perspectiva tuturor riscurilor naturale, inclusiv cele intersectoriale sau transfrontaliere, accidentele, dezastrele naturale, situațiile de urgență din domeniul sănătății publice și amenințările hibride, precum și alte amenințări antagoniste, inclusiv infracțiunile de terorism. În baza evaluările de risc entitățile critice trebuie să investească în creșterea rezilienței prin măsuri de securitate tehnice și organizatorice. De asemenea, foarte important, la nivelul țărilor membre, trebuie realizate evaluări de risc pentru sectoarele și sub-sectoarele în care operează entități critice.
Directiva trebuia transpusă în legislația țărilor membre până în octombrie 2024, termenul de implementare integrală fiind iulie 2026.
În urma black-out-ului din aprilie 2025, autoritățile spaniole s-au mobilizat pentru implementa rapid prevederile Directivei mai sus menționate, astfel încât societatea spaniolă să fie mai bine pregătită pentru o viitoare criză. Și România a transpus Directiva pentru Reziliența Entităților Critice, dar iată că la mai bine de 6 luni de când a fost adoptată, pare că nu se face nici un efort pentru implementare. În condițiile în care România este o țară mult mai expusă la evenimente disruptive decât Spania, factorii responsabili de la București, în aceste vremuri tulburi tratează această problemă a rezilienței societății în fața cu mult prea multă ușurință.
GABRIEL BADEA – București – iunie 2025
Referințe:
La scrierea acestui material s-au folosit informații din următoarele surse:
- Manuel Sanchez: España, gran apagón. Seguridad, resiliencia y civismo
https://manuelsanchez.com/2025/04/30/espana-gran-apagon-seguridad-resiliencia-y-civismo/#:~:text=Un%20apag%C3%B3n%20generalizado%20que%20sumi%C3%B3,cre%C3%B3%20una%20situaci%C3%B3n%20sin%20precedentes
- Carlos Prego: Tras el apagón masivo parte de España temió saqueos y problemas de seguridad. La realidad fue bien diferente
- Cristina Valdivieso: Los hospitales de Sevilla sobreviven al apagón, pero suspenden cirugías y aplazan pruebas
- Redaccion Data Center Market: Centros de datos operaron con normalidad en España tras apagón
- Ageles Moya: El Gobierno tramitará con urgencia la normativa de entidades críticas que podría haber minimizado las consecuencias del gran apagón